Exercițiul sincerității cu tine însăți

Cel mai greu e să fii sincer. De-asta mi-e mie uneori greu să scriu, pentru că atunci când scrii trebuie să fii sincer.

Să fii sincer cu tine însuți e cu totul din altă poveste. Că-i al dracului de greu să admiți față de tine însăți unele lucruri dintre cele mai dureroase, de-alea care-ți sparg bula de iluzii, care-ți dărâmă stima de sine artificial creată. Tot ce începe cu a da la o parte straturile de frumos întreținut artifical e chin.

Cel mai greu îmi e să recunosc că nu pot, nu știu sau nu vreau. Mai întâi față de mine, căci asta înseamnă că trebuie să găsesc soluții eu, pentru că eu mi-am dat seama care-i problema. Când nu mai ai scuze pentru faptul că te minți, atunci e ca și cum ți-ar tăia cineva în carne vie.

Dar cum dracului (s-ar putea întreba ceilalți) preferi să stai așa decât să rezolvi problema? Că doar ce-a fost mai greu a trecut. Mai greu e să recunoști, odată ce-ai recunoscut treci la treabă. Eh, na că nu-i așa ușor. Că doar nu e un caz singular, sunt mai multe. Te minți în serie, una se acoperă cu cealaltă. Și, deci, când le demontezi, trebuie să le scoți pe toate. Sunt ca foietajul – împreună, dar separat.

Smulgi tot bandajul repede, ar spune alții. Ce te faci când sunt mai multe bandaje? Când s-au tot adunat pe tine, s-au învechit și s-au făcut una cu pielea.

Ah, tot aia e. Oricâte metafore aș pune aici, adevărul e același: să fii sincer cu tine e greu. Dar se poate exersa. De exemplu, scriind. Eu, nescriind la fel de des, n-am mai exersat. Cred am să reiau exercițiul ăsta.

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>