Ce iese din mâini de mămăligă se numeşte Imperfect

- Of, fetiţă, nu ţi se-ndemână deloc, parcă ai avea mâinile alea de mămăligă. Cum ai să-i coşi tu cămăşile lui bărbatu-tau când te-oi mărita?

Habar n-avea mamaie că, măritată fiind, cămăşile soţului nu se numără printre bucăţile de material care-mi trec prin mâinile ca de mămăligă. Aveam în jur de 6 ani, pentru că îmi amintesc că învăţasem să citesc şi încă nu mergeam la şcoală, aşa că mă trezeam la 5 dimineaţa, în toiul iernii, odată cu mamaia mea cea dragă, să lucrăm.

Ea îşi lua ciorapul de lână de-abia început sau o vestă pentru vreo nepoată de la Bucureşti care, cel mai probabil n-avea s-o poarte niciodată, şi se punea pe împletit. Eu, vitează, voiam să cos cruciuliţe şi musculiţe pe pânză, să fac ştergare populare sau măcar un mileuţ amărât de pus sub un bibelou.

– Mamaie, aici m-am încurcat, nu mi-a ieşit pe-acelaşi rând, e mai sus.

– Păi, măi mamaie, dacă nu ai numărat rândurile, eu ce să-ţi fac? Acuma descoşi şi o iei de la capăt.

Şi, cu interesul pe jumătate pierdut pentru arta lucrului de mână, descuseam şi o luam de la capăt. Evident, cu şi mai puţin succes şi semnificativ mai puţină răbdare. Îmi amintesc şi acum răcoarea din prima cameră, unde eu şi mamaie dormeam într-un pat, iar tataie sforăia de zor în celălalt. În fiecare dimineaţă, la 5, mamaie aprindea lumina şi ne trezeam amândouă să mai lucrăm până pe la 7. Era cald în plapuma grea, de lână, dar când scoteam capul şi mâinile ca să mă apuc de lucru, răcoarea din cameră mă întâmpina brusc, înviorându-mă şi limpezindu-mi mintea de visele nopţii – de cele mai multe ori coşmaruri.

Intram în lumea acelor, a aţei, a andrelelor şi a lânei care era mereu prea aspră pentru mâinile mele mici. Unu pe faţă, unu pe dos, apoi doi pe faţă şi doi pe dos când ajungeai la carâmb. Eu nu ajungeam niciodată la carâmb şi nici n-am cusut vreun mileu cap-coadă, dar îmi plăcea să mă trezesc cu mămăiţa mea dragă şi să fim cele mai harnice din casă.

Când mă plictiseam de cusut, adică după vreo 20 de minute, îl luam pe Patrocle de pe lada patului şi mă jucam cu el sau citeam povestiri istorice sângeroase, care îmi umpleau capul de eroi şi de asupriţi, de brâncoveni şi de turci invadatori. Îmi plăcea Mihai Viteazul, bineînţeles, pentru că era ilustrat călare, mândru şi viteaz, cum îi spunea numele. Patrocle era un căţel de plastic maro pe care şi-acum îl mai gasesc la Vişina şi care, alături de o păpuşă numită „frăţiorul meu”, mi-au făcut primii ani ai vieţii mai frumoşi şi mai plini de poveşti.

Ace şi cuvinte, aţe şi poveşti, se întrepătrundeau încă de pe atunci în preocupările mele zilnice, aşa că nu m-am mirat când, peste ani, m-am apucat să împletesc un fular pentru soţul meu – pe atunci logodnic. E prea scurt, dar măcar e din lână moale şi frumos colorată şi e făcut din inimă, în seri de iarnă de data asta. Seri de iarnă frumoasă, când luam o pauză de la scris ca să mai împletesc şi când am realizat că atâta bine îmi face lucrul de mână, că mă simt în largul meu printre texturi, culori, forme şi împunsături.

Primul meu quilt ar fi ridicol de urât dacă n-ar fi incredibil de simpatic. E Imperfect, e primul şi cel mai perfect de imperfect lucru pe care l-au scos „degetele alea care parcă se frâng de subţiri ce sunt”.

***

Nu-s cu mult mai bună nici acum, mă pot lăuda doar cu  mai multe surse de inspiraţie, mai multe idei, mai multă răbdare. Şi infinit mai multă apreciere pentru valoarea pe care o aduce lucrul făcut de mână în viaţa mea.

Deci, dacă mă întrebaţi exact de ce fac asta, de ce scriu, de ce cos, de ce creez, n-aş şti exact. Are de-a face cu dorinţa mea de a mă conecta la copilul din mine, dar şi de a folosi cumva ideile, bucuria pe care mi-o aduce lucrul cu textilele, culorile şi cuvintele. E un fel de a-mi exersa îndemânarea creativă, e un mod de a mă exprima, ca să fiu sinceră.

Share Button

Comments

  1. anki says

    Salut, abia am descoperit blogul tau. Scrii foarte fain, sa continui :)
    Si spor la lucru, sa ai un an plin de satisfactii!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>