Random requests for reminders

1. Am scris un articol de 900 de cuvinte direct în WordPress și când am dat ”Save”, la final, mi-a dat eroare și l-am pierdut pe tot. Amintiți-mi să salvez mai des când scriu. [Said and done, tocmai ce am salvat draft-ul ăsta. Articolul pe care l-am pierdut era despre ce am reținut eu de la trei femei faine din Iași. O să-l rescriu când mi-o fi mintea limpede.]

2. E atâta competiție în lumea asta, iar eu habar n-aveam. Aflu acum, că sunt mamă, că e esențial să fim unii mai buni decât alții și să se știe asta. Și dacă-i unul/una mai bun/ă ca tine, apăi sigur a trișat sau a avut noroc. Amintiți-mi că n-o să fiu niciodată mai bună ca ceilalți, dar că dacă cineva a reușit să facă ceva fain, cu siguranță voi putea și eu să fac, dacă mă străduiesc, învăț și muncesc pentru asta.

3. Oamenilor le lipsește exercițiul dezbaterii. Le dai un argument într-o discuție și ei o iau personal. Adică ce, vrei să spui că ești mai bun decât mine? Vrei să spui că ar trebui să mă simt vinovat că nu fac asta? Nu, frate/soro, vreau să spun că argumentul meu îl bate pe al tău (care nu există, by the way, după cum mi-a arătat reacția ta). Amintiți-mi să nu uit că într-o discuție nu câștigi cu atac la persoană, nici cu divagări emoționale de la subiect, ci cu argumente.

4. Lumea se schimbă om cu om. E cam greu să încropești un plan care să dea roade și să schimbi toată lumea în bine dintr-o singură sforțare. Nu, my friend. Știai că dacă împăturești o coală de hârtie de 50 de ori, aceasta devine mai groasă decât distanța de la Pământ la Soare? Așa și cu schimbarea. Ai nevoie să ajuți un om să se schimbe, el la rândul lui va ajuta unul, apoi cei doi vor ajuta încă doi, apoi cei patru vor ajuta încă doi, apoi cei patru încă patru, și de-aici calculați voi. Amintiți-mi însă că mai întâi trebuie să mă schimb pe mine.

[Am dat save după paragraful ăsta și mi-a apărut asta:

error

Dar eu am fost fată deșteaptă și am dat print screen repede, când am văzut că durează mult până se încarcă pagina, așa că acum am ce publica.]

5. Clișeele sunt binevenite. Atât timp căutăm senzaționalul, ineditul, adrenalina în viața noastră, încât uităm să ne bucurăm de momentele liniștite, banale, care ne deconectează. O carte citită la cafea, cu pisica alături, într-o zi ploioasă. O plimbare dimineața, cu copilul în căruț, alături de alte mame din cartier. Prepararea unei ciorbe pentru toată familia. Curățenia de primăvară. Stat în pat încă 5 minute și drăgălit copilul. Subestimăm puterea acestor momente căzute în derizoriu pentru că sunt folosite pe post de meme-uri și fragmente din filme ca să ilustreze și să ironizeze banalitatea. Reminder: să nu uit că viața e făcută din mii de astfel de momente de liniște, de deconectare și reîncărcare a bateriilor.

Ce voiam de fapt să spun: zac atâtea idei și povești în capul meu, că mi-ar trebui zile multe să le scriu. E una care zace de ani mulți și n-am găsit niciodată energia și timpul s-o scot la lumină. Că, v-am mai spus eu, când scrii trebuie să fii sincer, să te întorci către tine și să scrii adevărul tău. Iar eu nu pot acum, că sunt mereu întoarsă către ea, să-i miros părul și pielea, să-i întipăresc zâmbetul și gânguritul în memorie, să-i simt respirația noaptea, când e lipită de mine. Eu sunt prea ocupată să trăiesc acum, ca să pot să mai scot cuvintele dintre pânzele de păianjen depuse din lipsa exercițiului scrierii.

Nu mă judecați prea aspru, vă rog.

 

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>